Studiul de mai jos încearcă să răspundă la această întrebare:
Bernier, A., Beauchamp, M. H., Bouvette-Turcot, A.-A., Carlson, S. M., & Carrier, J. (2013). Sleep and Cognition in Preschool Years: Specific Links to Executive Functioning. Child Development, 84(5), 1542–1553. doi:10.1111/cdev.12063.
Prezint în continuare respectivul studiu: contextul de cercetare, metoda, participanții, procedura, variabilele și instrumentele de măsurare, rezultate, concluzii și discuții, respectiv limitele studiului.
Introducere
Numeroase studii au arătat că performanța cognitivă este strâns legată de somn la adulți datorită multiplelor mecanisme celulare și biochimice care au loc în timpul somnului. Având în vedere plasticitatea creierul din primii ani de viață, ne putem aștepta ca legătura dintre somn și cogniție să fie mai mare la copii, în special la copii de vârstă mică. Totuși, există puține studii pentru această categorie de vârstă, dintre care și mai puține longitudinale. Studiul realizat de Bernier et. al (2013) vine în întâmpinarea acestui gol în știință.
În prezent, somnul nu pare a fi apreciat la adevărata lui valoare. Este încurajată agrenarea unei persoane în cât mai multe activități, munca peste program sau activitatea socială intensă. Similar, copiii petrec mult timp la grădiniță sau școală, apoi în cadrul activităților extracuriculare sau evenimentelor sociale. Se reunesc deseori doar seara cu părinții acasă, când joaca și conectarea de care nu au avut parte pe timpul zilei iau locul somnului de care ar avea nevoie la acel moment. Conceptul de copil obosit sau suprastimulat nu este des întâlnit în România, fiind conștientizat doar în mică măsură, deși studiile științifice arată că somnul de calitate ajută copilul să crească, îi dezvoltă memoria, îi stimulează creativitatea și contribuie la reglarea lui emoțională.
Metodă
Bernier, împreună cu alte trei colege de la University of Montreal, Canada, și o colegă de la University of Minnesota, SUA, au investigat în perioada 2008 – 2013 posibila legătură dintre somnul copiilor mici și performanța lor cognitivă. Somnul a 65 de copii din Montreal, Canada, cu vârsta de 1 an a fost înregistrat într-un jurnal de către mamele acestora, iar copiii au susținut 3 ani mai târziu un test pentru evaluarea cunoștințelor generale și unul pentru evaluarea funcționării executive complexe (gândirea abstractă).
Participanți
Eșantionul analizat este format din 65 de copii (27 de băieți și 38 de fetițe). Familiile au fost selectate aleatoriu de pe lista de nașteri oferită de Minsterul Sănătății din Canada. Au fost excluse din selecție nașterile premature sau dizabilitățile fizice sau mentale ale copiilor, cunoscute la vârsta de 6 luni. Vârsta, educația și situația economică a familiilor au fost analizate când copiii aveau 6 luni și acoperă o gamă largă de variante.
Procedură
Studiul inițial, publicat în anul 2010 de către Bernier et al., a avut mai multe etape. La naștere, mamele au primit o scrisoare cu descrierea studiului, urmată de un telefon. La vârsta de 6 luni, mamele au primit o vizită acasă în care studiul le-a fost descris în detaliu. La vârsta de 1 an, a au fost testate cunoștințele și funcționarea generală a copiilor prin testul Bayley Scales of Infant Development, realizat acasă la fiecare copil în parte. Mamele au completat în săptămâna vizitei un jurnal de somn al copilului timp de 3 zile consecutive. La vârsta de 2 ani, a fost testată funcționarea executivă a copiilor printr-un set de sarcini.
În cadrul studiului curent, care se bazează pe studiul inițial, a fost realizată o etapă suplimentară. La vârsta de 4 ani, a fost testată atât cogniția generală, cât și funcționarea executivă complexă a copiilor, prin 2 subscale alte testului Wechsler Preschool and Primary Scale of Intelligence (WPPSI).
Variabile și instrumente de măsurare
Somnul la 1 an a fost evaluat prin jurnalul completat de mamă timp de 3 zile. Mama a specificat pentru fiecare jumătate de oră din intervalul de 72 de ore dacă copilul dormea sau era treaz. Din jurnal de somn au fost apoi extrași 2 parametri: totalul orelor de somn dintr-o zi, respectiv proporția somnului de noapte (considerat în intervalul 19-8) în totalul orelor de somn dintr-o zi.
Cogniția generală la 4 ani a fost măsurată prin subscala Information a testului Wechsler Preschool and Primary Scale of Intelligence (WPPSI-III). Acest subtest este destinat copiilor cu vârsta între 2.5 și 7.25 ani și este compus din 34 itemi (6 imagini și 28 verbali). Testul măsoară inteligența verbală, evaluând abilitatea copiiilor de a dobândi, reține și utiliza cunoștințe generale. Testul a fost realizat acasă la fiecare copil în parte.
Funcționarea executivă complexă la 4 ani a fost măsurată prin subscala Matrix Reasoning a WPPSI-III. Acest subtest este destinat copiilor cu vârsta între 4 și 7.25 ani și cuprinde 29 itemi. Aceștia trebuie să completeze desene și să realizeze analogii prin selecția imaginii potrivite din 4 sau 5 posibilități. Testul măsoară capacitatea de gândire abstractă, formarea conceptelor și abilitățile de rezolvare a problemelor. Testul a fost realizat acasă la fiecare copil în parte.
Rezultate
La 1 an, copiii au dormit între 9 și 16.5 ore într-o zi, media fiind de 13.1 ore, iar deviația standard de 1.4 ore, cu 63% până la 91.5% din totalul somnului având loc noaptea (în intervalul 19-8). La 4 ani, scorurile copiilor (pentru cogniția generală) la scala Information au variat între 4 și 17, media fiind 11, iar deviația standard 2.4. La 4 ani, scorurile copiilor (pentru funcționarea executivă) la scala Matrix Reasoning au variat între 1 și 17, media fiind 12.2, iar deviația standard 2.6.
Durata totală a somnului la 1 an nu a fost corelată cu cogniția generală la 1 an sau cu funționarea executivă la 2 ani, conform studiului inițial din 2010. În studiul curent, potrivit așteptărilor, durata totală a somnului la 1 an nu a fost corelată nici cu cogniția generală, nici cu funcționarea executivă la 4 ani. Proporția din somn care are loc noaptea, respectiv un somn mai lung noaptea la 1 an, nu a fost corelată cu cogniția generală la 1 an, dar a fost corelată pozitiv semnificativ cu funcționarea executivă la 2 ani, conform studiului inițial din 2010.
Rezultatele s-au repetat în studiul curent. Proporția din somn care are loc noaptea, respectiv un somn mai lung noaptea la 1 an, nu a fost corelată cu cogniția generală la 4 ani, dar a fost corelată pozitiv semnificativ cu funcționarea executivă la 4 ani. Corelația a rămas valabilă după ce au fost luate în considerare diferențele datorate statutului socio-economic al familiei.
Astfel, proporția din somn care are loc noaptea, respectiv un somn mai lung noaptea la 1 an este corelată pozitiv cu funcționarea executivă (cu cogniția complexă, nu generală), atât la 2, cât și la 4 ani.
Concluzii și discuții
Copiii care au un somn mai lung noaptea la 1 an au rezultate mai bune 3 ani mai târziu la testele privind funționarea executivă complexă, cum ar fi gândirea abstractă, formarea conceptelor și capacitatea de rezolvare a problemelor. Cu toate acestea, nu demostrează o cogniție generală mai bună. Somnul total de zi și de noapte la 1 an nu este corelat nici cu cogniția generală, nici cu funcționarea executivă complexă. Aceste rezultate ale lui Bernier et al. (2013) au extins semnificativ cele raportate când aceeași copii aveau 2 ani.
Chiar dacă mecanismele exacte prin care somnul influențează dezvoltarea creierului bebelușului nu sunt cunoscute încă, studiile realizate pe adulți au demonstrat că somnul joacă un rol crucial în învățare și memorie (Walker, 2009, citat în Bernier et al., 2013). Efectele benefice ale somnului în copilărie asupra dezvolătii cognitive ulterioare sunt cel mai probabil datorate calității somnului (consolidat, la orele potrivite) și nu cantității acestuia (numărul total de ore dormite într-o zi).
Cercetări viitoare sunt necesare pentru investigarea mai detaliată a legăturii dintre somn și cogniție. Pot fi măsurate obiectiv în studii viitoare caracteristici diferite ale somnului, precum și caracteristici diferite ale cogniției, în diversele etape de dezvoltare a ființei umane.
Limite
Studiul realizat de Bernier et al. în 2013 privind legătura dintre somn la cogniție la copii a demonstrat cu succes faptul că un somn mai lung noaptea este corelat semnificativ cu funcționarea executivă complexă, dar nu și cu cogniția generală. Gândirea abstractă, formarea conceptelor și abilitatea de rezolvare a problemelor sunt susținute de un somn de calitate la vârsta de un an (caracterizat prin lungimea somnului de noapte). Cunoștințele generale nu sunt influențate de somn, dar formele mai înalte de învățare da.
Limitele acestui studiu constau în faptul că somnul de calitate a fost măsurat doar din perspectiva lungimii somnului de noapte, respectiv a proporției acestuia în totalul somnului din ziua respectivă. Măsurători obiective privind diferitele componente ale unui somn de calitate pot fi măsurate cu mai multă rigoare în viitor. Acestea ar putea fi: somnul neîntrerupt pe timpul nopții, capacitatea de inițiere rapidă a somnului, dispoziția după finalizarea somnului sau starea de alertă generală pe timpul zilei. Totodată, mai multe cercetări asupra cogniției copiilor în diferitele etape de dezvoltare a acestora pot oferi o imagine mai clară asupra felului în care somnul de calitate influențează diferite aspecte ale învățării.
Calitatea somnului influențează dezvoltarea copiilor noștri. Eu sunt Ioana Oprean, consultant certificat în somnul copiilor. Dacă simți că somnul copilului tău ar putea fi îmbunătățit și ești pregătit să lucrezi la acest aspect, poți programa o consultație în care să facem împreună un plan de acțiune.